Ești ascuns și adânc,
Tu, lumină de gând.
Te zăresc neprivind,
Te aud neascultând.
Te ating și din deget
Îmi curg boabe de mir.
Să te cuget nu preget,
Te adun, te răsfir.
Început și sfârșit,
Curgi prin mine șuvoi.
Ești ocean infinit
Și preaplinul din noi.
Ești tăcerea din zări,
Cel ce ești și rămâi.
Ești răspuns la-ntrebări
Și-ntrebarea dintâi.
Ești sărutul din ploi,
Și ești boarea de vânt,
Dar te-nchizi pentru noi
Într-un pumn de pământ.
0 comments:
Post a Comment