Rugăciunea este şi ea, ca şi lacrimile, o artă, un algoritm, o punte de stabilire a unei legături. Dacă se încadrează în configuraţia corectă, dacă cele două elemente ale relaţiei se completează reciproc, se creează un spaţiu privilegiat, de perfectă armonie. Dacă nu, dacă scapă ceva, undeva, se creează un surplus sau o lacună. Cea mai mare descoperire pe care am făcut-o după accident e că între energia mea şi energia lui Dumnezeu se poate stabili un raport de complementaritate. Cu un efort care nu depăşeşte posibilităţile impuse de limitele omeneşti.